Notice: Metoda constructor apelată pentru WP_Widget în Zoninator_ZonePosts_Widget este învechită de la versiunea 4.3.0! Folosește în schimb
__construct()
. in /home/stagingforbes/public_html/wp-includes/functions.php on line 3943
 Studenția în România și admiterea la ASE - Forbes.ro
Cautare



, Contributor

Educaţie |
|

Studenția în România și admiterea la ASE

Cum se vede admiterea la prestigioasa Academie de Studii Economice (ASE) prin ochii unui proaspăt absolvent şi ce cred viitorii studenţi despre piața muncii.
tineri_studenti_elevi.jpg

Numărul total de studenți din România a crescut între 1990 și 2008, însă tendința s-a inversat în perioada ulterioară crizei financiare, conform Institutului Naţional de Statistică (INS),

Criza, scăderea demografică, posibilitatea realizării studiilor în străinătate și rezultatele slabe de la Bacalaureat sunt printre cauzele reducerii numărului de studenți cu aproape 50%, în perioada de referință 2008-2013.

Cea mai mare scădere s-a înregistrat în domeniul învățământului privat – potrivit unor statistici, aceasta ar fi de 75.6%;  raportul dintre studenții la facultățile de stat și cei la facultățile private fiind acum de 3,6 la 1, față de aproximativ 4,4 la 4,1 în 2008.

Pentru a vedea ce părere au proaspeții absolvenți de liceu care s-au înscris la admitere la ASE, am stat de vorbă cu mai mulți candidați. Observațiile sunt următoarele.

  1. Viitorii studenți nu știu detalii despre piața muncii în România.

Dacă cei care bat acum la uşile ASE-ului nu ştiu exact care sunt cererile angajatorilor, am observat că lucrurile nu stăteau mai bine nici în rândul absolvenților de facultate. Mulți dintre ei nu dețin încă noțiuni despre tendințele din piața muncii, cererea pentru următorii ani și seturile de aptitudini pe care trebuie să le deprindă pentru a se putea menține competitivi într-o economie dinamică.

Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă anunța, în luna iulie 2014, un total de 16.000 de posturi vacante (în top fiind Clujul, urmat apoi de București). Dintre acestea,  doar 1.186 de job-uri sunt disponibile pentru persoanele cu studii superioare (domeniile cu cererea cea mai mare fiind IT-ul, afacerile și ingineria mecanică), restul putând fi ocupate de către persoane cu studii medii, profesionale și lucrători necalificați (cei mai căutați muncitori fiind în industria textilelor, mecanică sau lucrători comerciali).

Desigur, în prezent, companiile cu bugete pentru campanii de employer branding contracarează viitoarele nevoi de personal, poziționându-se ca buni angajatori pe piață. Acestea participă la târguri educaționale (unele desfășurate chiar pe holurile facultăților), invită tinerii studenți la diferite evenimente pe care le organizează în sediile lor moderne și sponsorizează diferite proiecte de dezvoltare pentru „a pregăti terenul”.  Problema intervine atunci când prea mulți studenți devin atrași de numele mari, neavând o perspectivă realistă asupra nevoilor din piața muncii și a altor oportunități de viitor.

O strategie mai eficientă de pregătire a forței de muncă pe termen lung ar presupune afirmarea unor direcții clare în ceea ce privește evoluția țării și a regiunii, transmiterea unor semnale de business suficient de puternice din partea mai multor industrii, completate de o mai bună orientare profesională în timpul liceului. Până într-un anumit punct, este normal să nu știi pe unde să o iei dacă nu știi unde trebuie să ajungi.

  1. Deși nu știu încă ce vor să facă, absolvenții de liceu pledează pentru focusare și acuratețe.

În rândul companiilor mari și a start-up-urilor inovatoare există o tendință de angajare a oamenilor care dovedesc flexibilitate, potențial și deținerea unor abilități transferabile, după cum scrie și forbes.com. Acest tip de pregătire pentru viața profesională poate fi dobândită în timpul studenției participând la diferite proiecte, făcând voluntariat, muncind în diferite industrii și pe diferite posturi și fiind mereu în contact, într-o formă sau alta, cu mediul de business.

Întrebați fiind ce ar alege între o pregătire diversificată sau o direcție clară în timpul studenției, majoritatea respondenților au ales cea de-a doua opțiune. În timp ce determinarea absolvenților de liceu de a se pregăti din timp pentru viitoarele cariere este de apreciat, întrebarea ce se impune este următoarea: cât de relevantă este această predilecție către acuratețe, când studenții recunosc că nu știu ce vor face la sfârșitul celor trei ani de facultate și nici nu au cunoștințe solide despre piața muncii?

În lipsa unor resurse financiare consistente și a unei tradiții românești care să le permită absolvenților de liceu un an de experimente profesionale și călătorii (exoticul gap year occidental), studenții pot găsi nenumarate metode pentru a-l compensa. O parte semnificativă dintre aceștia aleg calea voluntariatului, a internship-urilor în companii și a job-urilor part-time pentru a testa piața și pentru a putea lua o decizie mai bine informată la terminarea facultății. Aceste tipuri de activități ajută tinerii să capete o mulțime de abilități transferabile și să se cunoască mai bine pe sine, să-și testeze limitele și să învețe lucruri noi.

După cum afirmau mai mulți leaderi de business pentru publicația The Guardian, evoluția societății și a economiei poate fi susținută pe termen lung de acest tip de persoane pasionate și curajoase care preferă orizonturile largi, sunt tolerante la schimbare și necunoscut și pot aborda problemele în mod creativ, din diferite unghiuri.

  1. ASE-ul este ales pentru că este o universitate de renume, iar diploma obținută în cadrul ei este valoroasă.

Întrebați de ce au ales ASE-ul în defavoarea altor universitați, unii viitori studenți au susținut că vor să aibă această opțiune înainte de a lua decizia finală și că, de fapt, meseria pe care o vor alege va depinde de universitatea sau secția la care vor fi acceptați. Alții au recunoscut că au fost influențați de părinți în luarea deciziei, iar o altă parte dintre cei intervievați au exprimat optimism sincer referitor la pregătirea pe care ar obține-o în ASE. Însă, indiferent de motivul pentru care au ales ASE-ul, majoritatea a afirmat, fară urmă de îndoială, că diploma la „prestigiosa ASE” i-ar ajuta „…cumva…cândva”. Într-o oarecare măsură intuiția lor este corectă, întrucât companiile par să îi prefere pe absolvenții facultăților de stat.

În 2013, directorul direcţiei de finanţare pentru învăţământul superior din cadrul Ministerului Educaţiei, Ion Ciucă, afirma că absolvenții cu cele mai multe șanse de angajare proveneau mai degrabă din rândurile celor care au terminat secțiile de calculatoare, cibernetică, matematică-informatică (de la Politehnică, ASE sau Universitatea din București), fie Universitatea de Medicină și Farmacie. Din analiza posturilor vacante pentru cei cu studii superioare, trendul pare că s-a păstrat și în acest an.

În concluzie, din discuțiile pe care le-am avut cu ei rezultă că viitorii studenți ai ASE-ului sunt hotărâți să muncească trei ani pentru o traiectorie profesională bine definită și pentru obținerea unei diplome care speră să îi ajute în viitor. Paradoxal, o bună parte dintre ei nu știu foarte multe despre gradul de (in)compatibilitate între pregătirea pe care urmează să o dobândească și adevărata putere de absorbție a pieței.

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii