Notice: Metoda constructor apelată pentru WP_Widget în Zoninator_ZonePosts_Widget este învechită de la versiunea 4.3.0! Folosește în schimb
__construct()
. in /home/stagingforbes/public_html/wp-includes/functions.php on line 3948
 Educația alternativă a „generației cool” - Forbes.ro
Cautare



, Contributor

Nordic Digital Marketing Strategist la IBM

Opinii |
|

Educația alternativă a „generației cool”

Imaginați-vă un profesor de publicitate dând cu pumnul în catedră în timpul unui curs, ridicând tonul și spunându-le studenților lui că urăște publicitatea. Universitatea din București. Eu sunt unul dintre studenți.
Laurentiu ION

Acum imaginați-vă un profesor de 25 de ani, stând pe un bean bag și vorbindu-le unor oameni poate mai în vârstă ca el despre Digital Marketing. Universitatea Alternativă. Eu sunt profesorul. După 17 ani de școală cu pumnul în catedră, am aflat că pot fi în același timp și profesor, și student.

Lucrurile s-au întâmplat cam așa: acum doi ani, ar fi trebuit să-mi definitivez cei doi ani de masterat în publicitate susținând examenul final. Singurul care s-ar fi putut poziționa cumva de partea mea, veghind asupra lucrării mele de disertație, era Philip Kotler. Dar am refuzat să susțin examenul final. Deja lucram în Digital Marketing de patru ani, iar conținutul cursurilor era la ani distanță de lumea reală.

Nu am putut înțelege de ce lipsește practica de specialitate chiar și atunci când e disciplină obligatorie. Sau de ce un profesor, care predă publicitate, ne spune că urăște publicitatea în timp ce, aproape părintește, lovește catedra cu pumnul. În acea perioadă, pe lângă un job stabil, aveam câțiva clienți mici și mari pe care îi ajutam în proiectele lor online, sub umbrela unei firme care funcționa ca o mică agenție, deci nu duceam lipsă de practică neapărat. Dar am refuzat să scot o adeverință din firma mea. I-am explicat pe atunci profesorului coordonator că nu e-n regulă ca Laurențiu Ion să-i elibereze aceluiași Laurențiu Ion o adeverință de practică. În schimb, mi-am exprimat dorința de a fi trimis într-o agenție. Oricare. Eram specia copywriterului-de-agenție.

CITEȘTE: GOOGLE ESTE TATĂL NOSTRU

Prima mea restanță după patru ani de facultate a fost la practică de specialitate. Într-un univers academic ideal, un program de masterat n-ar mai exista dacă i-ar fi cerut studenților practică fără măcar să o faciliteze. Așa că, treptat, am început să renunț. Frecvența participării mele la cursuri devenise din ce în ce mai mică, iar interesul, și el proporțional cu numărul absențelor.

Am fost învățat că, atunci când nu-mi place cum este amenajată camera în care stau, să o reamenajez. Să mut patul, dulapul, să arunc draperiile și perdelele. Dacă vreau o cameră luminoasă, aș face bine să am o cameră luminoasă. Nu am vrut să mai pierd timpul și Statul să mai dea și bani pentru asta, deși încercasem să fiu student în facultatea pe care mi-o doream, pe măsura nevoilor și așteptărilor mele. Ceva a mers prost, așa că am lăsat în urmă sălile de curs comuniste ale facultății.

Și să nu mă înțelegeți greșit: pe lângă teoreticienii care nu lucraseră niciodată în publicitate, dar care trebuiau să ne învețe publicitate, mai erau practicienii, destul de puțini ce-i drept. Oamenii de agenție cu care puteam discuta, în termeni normali, fără să invocăm spiritul lui Kotler, despre o campanie bună despre publicitate. Sau în general despre briefurile clienților. Între timp, copywriterul-de-agenție cu frică de briefuri neclare s-a transformat în clientul care uneori dă briefuri neclare având grijă să le atașaze și niște deadlineuri extraterestre. Altă poveste, alte variabile.

După 17 ani de școală, am aflat că pot fi în același timp și profesor, și student. Că învățarea trebuie să fie un proces colectiv care încurajează talentele și competențele tuturor părților implicate prin construirea unui traseu personalizat pentru fiecare. Universitatea Alternativă a încurajat un tânăr, care tocmai renunțase la statutul lui de student, să devină un altfel de profesor. Un profesor care, odată absorbit de un sistem care nu se comportă precum un sistem, să devină și student. Învățarea nu se oprește la diploma pe care o obținem în urma studiilor universitare sau postuniversitare. Știu, încă o suită de clișee despre educație. Dar să facem un mic exercițiu de istorie contrafactuală: ce s-ar fi întâmplat dacă școala, în parametrii în care funcționează și azi, nu ar fi mizat pe construirea unor oameni obedienți, incapabili să ia propriile decizii și să și le asume ulterior?

Sistemul de învățământ clasic ne vrea supuși. În România, educația se face cu rigla peste palme. Sunt convins că nu ați uitat cum pieptul vostru o lua razna sub bătăile precipitate ale inimii când doamna învățătoare trecea cu rigla printre bănci. Eu nu am uitat. În linii mari, sistemul de învățământ clasic ne-a învățat să scriem, să citim și să calculăm, dar ne-a mai învățat ce înseamnă pedeapsa, mai ales cea fizică. Înainte să învețe și să educe, școala românească pedepsește și lovește cu pumnul în catedră în zilele ei proaste.

Universitatea Alternativă, singura organizație din România care se află pe lista WorldBlu® a celor mai democratice organizații din lume, a strâns câțiva din acei tineri care nu s-au mulțumit cu ce le-a fost dat, după cum spune și Floriana Boldojar, Media&Communication Manager în cadrul universității. „Majoritatea tinerilor care se înscriu la noi sunt tineri care sunt studenți și la alte facultăți, în anul II sau III. Sunt acei tineri care nu se mulțumesc doar cu ce le oferă facultățile clasice, ci vor să facă mai mult — fie să devină antreprenori, fie să se implice proiecte cu impact social, să lucreze. Media lor de vârstă din ultimul an este de 23 de ani, excluzând extremele de 18, respectiv 43 de ani. Anul acesta avem ca studenți și doi tineri absolvenți de liceu care au ales să nu dea la o facultate clasică deocamdată, ci să vină la noi să se prindă ce vor să facă. Dar un profil din ce în ce mai numeros de tineri care ne caută și se înscriu sunt și tinerii profesioniști de 25-27 de ani, care deja au terminat o altă facultate și sunt la început de carieră.”

„Echipa Universității Alternative este formată din tineri care au trecut prin facultățile clasice și au fost nemulțumiți de sistemul educațional, așa că au decis să pună umărul la construirea unei alternative. Suntem o echipă de 8 persoane, avem între 23 și 32 de ani și suntem mai degrabă antreprenori — în sensul că deși ne specializăm, de multe ori facem de toate. Avem toți drepturi egale și luăm decizii prin consens legate de strategie. Profesorii alternativi sunt practicieni și mulți dintre ei sunt experți în domeniile lor. Fie lucrează în companii, fie sunt antreprenori sau activiști. Avem o rețea de peste 150 de profesioniști care se implică în timpul lor liber. În funcție de disponibilitate, sunt fie guest speakers la evenimente, fie dezvoltă și țin cursuri în Universitatea Alternativă.”

Dar poate și mai important, tinerii au ocazia, în cadrul Incubatorului de afaceri, să își pornescă propriile afaceri. În ultimii trei ani, s-au lansat 21 de startup-uri cu sprijinul Universității Alternative. Libertate și autonomie. De aceea, se dorește un traseu personalizat de învățare pe care și-l creează singuri, cu sprijinul Universității Alternative. „Și învață și despre arta de a învăța (îi spunem „autonomie în învățare” și e un proces dezvoltat de noi în ultimii ani)”, mai spune Floriana Boldojar.

Pe lângă jobul de zi cu zi într-o multinațională, mai predau Digital Marketing la Universitatea Alternativă. Am trecut de primul an, nu pot spune cât de bine mi-am făcut treaba. Dar ce pot spune cu certitudine, după tot parcursul acesta, e că școala românească mi-a făcut și bine: pe lângă ce am învățat de la oamenii dedicați întrutotul educației noastre, acum știu ce vreau și ce nu-mi doresc, ce nu fac, dar aș putea face în cariera mea. Aici aș mai semnala trendul ultimilor ani în câteva facultăți din România, și anume că tot mai mulți practicieni sunt invitați să se alăture echipei de profesori, formată încă preponderent, din păcate, din teoreticieni care nu au avut niciodată un job în comunicare de exemplu.

Învățământul clasic a ucis multe visuri, printre care și visul unui tânăr de a deveni copywriter într-o agenție de publicitate. Într-o bună zi, cineva o să iasă în stradă și pentru visurile năruite ale „generației cool”. Se va urca pe clădirea Universității și va flutura un steag. Sau nu va avea niciun steag pe care să-l fluture.

CARTE DE VIZITĂ

Laurențiu Ion este Nordic Digital Marketing Strategist la IBM și predă Digital Marketing la Universitatea Alternativă. A publicat două volume de versuri, „Destulă pace pentru un război” (Humanitas, 2010) și „Nouăzeci și unu” (Tracus Arte, 2014). În 2014, a fondat revista de literatură și fotografie SUBCAPITOL, ce promovează tinerii artiști.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii