Notice: Metoda constructor apelată pentru WP_Widget în Zoninator_ZonePosts_Widget este învechită de la versiunea 4.3.0! Folosește în schimb
__construct()
. in /home/stagingforbes/public_html/wp-includes/functions.php on line 3948
 Drumul de la Cambridge în România - Forbes.ro
Cautare



, Contributor

Sunt redactor Forbes Romania, coordonator al proiectului Forbes 50 cele mai influente femei din România, scriu despre cariere, educație și servicii medicale.

Educaţie |
|

Drumul de la Cambridge în România

shutterstock_130238933 [Converted]
Exodul creierelor este reversibil. Cu condiția ca idealismul tinerilor să întâlnească o ofertă interesantă.

 

 

 

 

 

 

 

 

Un „tablou de bord privind mobilitatea în UE” publicat în ianuarie anul acesta de Comisia Europeană arăta că România îşi informează foarte bine tinerii privind mobilitatea academică, dar accesul la bursele de stat şi la împrumuturile din fonduri publice este mai dificil, la fel ca recunoaşterea rezultatelor la învăţătură şi sprijiniirea celor defavorizaţi economic. Cu toate acestea statisticile neoficiale spun că, în momentul actual, aproximativ 50.000 de tineri sunt plecaţi la studii în străinătate, iar un studiu recent arăta că 48% dintre tineri caută un loc de muncă în străinătate. Potrivit consilierului educaţional Integral, care citează datele UCAS (Universities and Colleges Admissions Service, Marea Britanie), numai în Marea Britanie, prima în topul celor mai populare destinaţii de studii, au plecat anul acesta peste 2.400 de studenţi.

Report-editia-de-primavara-2014 RIUF

Date oficiale despre câți se întorc nu există, dar Liga Studenţilor Români din Străinătate a realizat recent un studiu care arată că tendinţele sunt în ambele sensuri în creştere: atât în cazul celor care vor să se întoarcă în țară, cât şi al celor care vor să rămână în străinătate. „Revenirea în țară rămâne pe o tendință pozitivă, dar este și în acest an mai puțin atrăgătoare decât opțiunea de a rămâne în străinătate”, afirmă studiul. Important este că procentul celor indeciși rămâne semnificativ (32%) şi deci mai este loc de întoarcere.

Trendul este totuşi îngrijorător pentru Dan Nechita, preşedintele Ligii Studenţilor Români în Străinătate (LSRS), care spune că „pentru cei care renunţă definitiv la a reveni în România, probabilitatea de a beneficia de programele noastre scade. Iar tinerii absolvenţi de studii în străinătate sunt o resursă strategică pentru România; cu fiecare persoană care renunţă la ideea de a reveni acasă, România are de pierdut”.

Ce spun agențiile de recrutare

18-5-3Și agențiile de recrutare observă două tendințe. Eugenia Dabu, Recruitment Manager Lugera, de pildă, observă că, pe de o parte, tinerii care aleg specializările în străinătate sunt interesaţi să rămână în ţara în care s-au specializat, pentru a face practică sau a accepta job-uri. Pe de altă parte, angajatorii mari încep să fie din ce în ce mai interesaţi de atragerea acestora în ţară pentru a-i integra în echipe și operaţiuni pentru regiuni extinse. Dar pe piața muncii, care sunt cu adevărat avantajele tinerilor cu studii în afară? Și agențiile și candidații înșiși par să cadă de acord asupra unei liste ce cuprinde adaptabilitatea, stilul de învăţare practic, expunerea la un mediul multicultural şi competenţele de limbă. Altfel spus, competenţele soft, care convin mai ales angajatorilor de tip multinaţională, în căutare de tineri cu gândire critică și creativă, aptitudini care par mai greu de dobândit în urma unor studii româneşti.

Brainspotting, o companie de recrutare în industria IT&C, confirmă că sectorul IT& Telecom este unul dintre domeniile de activitate în care studiile în străinătate au o importanţă majoră în selecţia candidaţilor juniori. Maria Hostiuc, Senior IT&C Recruitment Consultant Brainspotting, spune că tinerii cu studii în străinătate sunt mai uşor de plasat în acest domeniu, „pentru că au o experienţă de tip practic pentru care şcoala românească nu îi pregăteşte şi au aşteptări mai realiste de la piaţa muncii”. Dovadă ar fi tocmai numărul scăzut al acestor candidaturi: ponderea lor este de 10%, deoarece aceşti tineri îşi găsesc mult mai uşor joburi şi nu sunt nevoiţi să aplice la posturi atât de des”, spune consultantul.

Dar companiile de aici concurează în atragerea tinerelor talente cu start-up-uri din afară, şi ei în căutare de candidaţi cu experienţe internaţionale, iar cerinţele acestora din urmă pot fi neobişnuite pentru români: un anumit candidat al Brainspotting întreba, de pildă, dacă la compania angajatoare oamenii au obişnuinţa de a zâmbi.

Tinerii cu studii în afara ţării nu au doar avantaje pe piaţa muncii. Ei pot fi uneori ceva mai greu de plasat, pentru că aşteptările lor salariale sunt cu cel puţin 30% mai mari decât media pieţei, observă Elena Popa, Senior HR consultant Adecco România. „Cu siguranţă au nevoie de consiliere mai amănunţită, pentru că sunt destul de rupţi de realitatea de aici”, adaugă ea. Adecco primeşte în jur de 50-80 cereri de la tineri pe an şi confirmă că cele mai interesate de tineri şcoliţi în afară sunt companiile de IT, inginerie, hospitality, consultanţă.

În plus, pe lângă faptul că mulţi absolvenţi cu studii în afară au aşteptări mai ridicate, în România încă primează experienţa în faţa pregătirii, după cum arată Cristi Mihai, Consultant & Head of Psychology Department la Hart. „Cu siguranţă ar fi benefică o consiliere vocaţională care să facă mai uşoară adaptarea la realitatea pieţei muncii de la noi”, spune el. „Tinerii care finalizează studii în străinătate sunt foarte atenţi la specializare şi mai puţin dispuşi să facă vreun compromis la început de carieră”, constată şi Eugenia Dabu, Recruitment Manager Lugera. Astfel că aceştia vor fi deschişi către posturi aflate în strânsă legătură cu specializarea lor şi mai puțin către posturi entry level generice. Una dintre soluţii ar putea fi majoritatea proiectelor LSRS care merg în această direcţie, precum şi propunerile incluse în Strategia naţională de atragere a tinerilor din diaspora propusă de LSRS în ianuarie 2013, SMART Diaspora. Ele au ca public ţintă tinerii care sunt indecişi sau hotărâţi să rămână în străinătate şi sunt gândite astfel încât să elimine din barierele cu care tinerii se confruntă la întoarcere.

Prin târgul de cariere „Hai Acasă”, companiile care caută activ aptitudini dezvoltate în străinătate sunt puse faţă în faţă cu aceşti tineri, în timp ce programul SMART Internships permite celor interesaţi să petreacă o vară în propria ţară, în diferite instituţii ale statului. „Măsuri mai complexe, la nivel naţional, ar putea include şi deduceri fiscale pentru cei care aleg să revină, pentru a elimina costurile de tranziţie”, sugerează Dan Nechita, sau introducerea unor proceduri de recrutare online până la oferta finală de angajare, şi programe pentru atragerea şi valorificarea celor mai buni cercetători români din întreaga lume.

Vezi aici ediţia specială Forbes din 8 septembrie, „Şcoala de după şcoală”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii