Notice: Metoda constructor apelată pentru WP_Widget în Zoninator_ZonePosts_Widget este învechită de la versiunea 4.3.0! Folosește în schimb
__construct()
. in /home/stagingforbes/public_html/wp-includes/functions.php on line 3948
 Cifrele învăţământului românesc: Câte școli au dispărut în ultimii 20 de ani - Forbes.ro
Cautare



, Contributor

Educaţie |
|

Cifrele învăţământului românesc: Câte școli au dispărut în ultimii 20 de ani

shutterstock_121813126
În România ultimelor două decenii multe şcoli şi-au închis porţile. Cum se prezintă azi situaţia instituţiilor de învăţământ.

Dacă în 1992 în România funcţionau circa 14.000 de unităţi şcolare pentru învăţământul primar şi gimnazial, în 2012 numărul acestora era de aproximativ 4.000, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, Recensământul populaţiei din 2011 arată că ţara noastră are peste 245.000 de persoane analfabete, reprezentând 1,4% din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste.

„Cauzele acestor tendințe sunt în primul rând cele ce decurg din evoluția demografică negativă a populației școlare. Evident, această scădere a numărului de unități de învățământ este și rezultatul creșterii nivelului standardelor de calitate la nivel european și național, precum și o reflectare a dinamicii economiei naționale. Prin comparație, totuși, trebuie observat că numărul total de unități de învățământ a scăzut mult mai puțin decât numărul de unități independente (unități de învățământ cu personalitate juridică proprie)”, spune Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică. La noi în ţară instituţiile de învăţământ sunt împărţite în două mari categorii: cele cu personalitate juridică, respectiv unități de învățământ fără personalitate juridică, arondate altor unități de învățământ.

Pentru noul an şcolar, 2014-2015, este prognozată funcționarea a 18.707 unități de învățământ (inclusiv licee), dintre care 6.141 cu personalitate juridică, respectiv 12.566 de unități arondate altor instituții, a mai precizat reprezentantul Ministerului Educaţiei. De asemenea, el este de părere că această tendinţă va continua să se facă remarcată şi în perioada următoare. ,,În ceea ce privește învățământul preuniversitar, apreciem că în următorii ani, se va menține tendința de scădere lentă a numărului total de unități de învățământ preuniversitar și, eventual, o stabilizare a numărului de unități de învățământ care vor funcționa cu personalitate juridică”, mai declară Mihnea Costoiu.

Factorul demografic, pe care ministrul îl consideră principalul vinovat pentru diminuarea drastică a numărului de şcoli, arată că pentru prima dată după 1968, populaţia a scăzut sub 20 de milioane de locuitori, conform INS. În perioada 2012-2013, populaţia României a scăzut cu mai mult de 180.000 de persoane, ajungând la 19,94 milioane de locuitori. În urmă cu douăzeci de ani populaţia şcolară a României număra 4,7 milioane de persoane, dar până în 2012 această cifră a scăzut cu aproape un milion. Dar dincolo de problema demografică, o altă importantă provocare pentru autorităţi este cea a abandonului şcolar. În România, 17% dintre elevi abandonează şcoala în fiecare an, faţă de o medie europeană a abandonului şcolar de 12 procente. La nivel european, la acest capitol, România este întrecută doar de Portugalia, Malta și Spania, conform datelor Eurostat. Cei mai mulţi dintre cei care îşi abandonează studiile sunt adolescenţii, cea mai mare rată de abandon fiind înregistrată în învăţământul profesional, de până la 20% pe an. Acest factor s-a făcut simţit în evoluţia numărului de şcoli profesionale.

Cu două decenii în urmă, în România existau aproximativ 700 de şcoli profesionale. Din 1999, încoace numărul lor a început să coboare abrupt, iar în urmă cu trei ani toate aceste şcoli au dispărut. Ceea ce, aşa cum recunoaşte şi Ministerul Educaţiei, a adus probleme serioase în piaţa muncii. „Începând cu anul școlar 2012 – 2013, Ministerul Educaţiei Naţionale a înființat învățământul profesional cu durata de doi ani după clasa a IX-a, iar din anul 2014 – 2015 va funcționa învățământul profesional cu durata de trei ani după clasa a VIII-a.

Specificul acestor două forme de învățământ este creșterea procentului alocat pregătirii practice a elevilor la sediul diferiților agenți economici (până la 70% din totalul acordat programului). Programele de învățământ sunt realizate de specialiști din piață și din industrie, tocmai pentru a asigura conectarea la realitățile pieței muncii”, susţine ministrul Costoiu.

Evoluţia numărului de instituţii de învăţământ arată, totuşi, că România a înregistrat o uşoară creştere a liceelor, între 1992 şi 2012, de la 1.200 la 1.600, însă această modificare ar putea să fie doar un efect al închiderii şcolilor de meserii. Dispariţia acestora a influenţat într-o oarecare măsură şi evoluţia numărului de instituţii de învăţământ superior.

Dacă în 1992 erau puţin peste 60 de astfel de instituţii, în 2012, numărul lor depăşea 100, o cifră care acum se află din nou în scădere. „În România funcționează aproximativ 87 de unități de învățământ superior. Tocmai pentru a asigura un nivel ridicat al pregătirii universitare, în ultimii doi ani am decis închiderea a nu mai puțin de 321 de programe de studiu sau specializări universitare, precum și a tuturor programelor de studiu derulate de patru universități. În prezent, 33 de universități de stat și particulare au programele aflate sub monitorizare”, declară ministrul delegat pentru învăţământ superior. Ponderea tinerilor absolvenţi de studii superioare de la noi se află încă mult sub media europeană. La nivelul anului 2012, ponderea populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară în România era de 21,8 %, în timp ce la nivel european aceasta se situa la 35,7%. Însă Ministerul Educaţiei arată că, în conformitate cu obiectivele asumate de ţara noastră în cadrul Strategiei de Dezvoltare Europa 2020, România trebuie să atingă nivelul de 26,7% în anul 2020. Cifrele de şcolarizare pentru anul universitar 2014-2015, în ceea ce priveşte numărul de granturi de studii, arată că pentru ciclul universitar de licenţă (anul I) sunt disponibile 62.400 de locuri, iar pentru ciclul universitar de masterat, 35.600 de locuri, date identice cu cele publicate anul trecut.

În 2011, România se află pe antepenultimul loc între ţările din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat învăţământului (4,1%), la egalitate cu Grecia. Procente mai mici decât noi aveau doar Slovacia (4% din PIB) şi Bulgaria (3,6%). Pentru 2014, bugetul pentru educaţie este de 3,7% din PIB.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii